Este prima oară când scriu un articol după mulți ani. O să-mi dau eu mâna și voi scrie din ce în ce mai bine, sper. E un fel de prima dragoste la care uite că am revenit. Acum se pare că pot dezvolta și subiecte profesionale. Hai că vorbim despre lucrurile astea în postări mai personale. Acum vorbim despre: Pregătirile la nuntă, din perspectiva unui videograf. Este prima parte a zilei, așa se începe nunta. Refuz politicos colaborarea sau insist în legătura cu importanța acestora, în fața viitorilor miri care se gândesc să sară peste această etapă. Explic că am nevoie de conținut variat și consistent în cadrul unui astfel de eveniment pentru a putea crea o poveste coerentă, emoționantă. E ca și cum vreau să gătesc și-mi lipsesc o parte din ingrediente. Nu prea gătesc, dar fac o supă bună de emoții. Deci pregătirile sunt importante. Fac parte din lanțul trofic care începe cu acestea și continuă cu ceremonia civilă, cununia religioasă, ședința foto/video și petrecerea. Prima dată mergem la mire. Dacă ambele pregătiri au loc în aceeași locație(spre exemplu, se închiriază două camere de hotel), tot pregătirea mirelui o vom face prima. Procedăm astfel din considerente de organizare. Mirele mai poate sta cu băieții la un pahar de curaj sau se poate duce după nași, în timpul în care are loc pregătirea miresei. Dacă mirii condiționează ca pregătirile să se desfășoare simultan, este necesară prezența unui al doilea videograf. Cu toate că persoana cu care colaborez pentru a doua cameră este cea care mi-a pus mie pentru prima oară camera în mână, totuși, ar fi mult mai indicat ca, în cazul în care doriți să optați pentru al doilea videograf, acesta să mă poată însoți pe tot parcursul pregătirilor, nu să împărțim locațiile. Vom putea acoperi mult mai bine tot ce se întâmplă. Putem folosi încadraturi diferite(cadru larg, cadru strâns), el se poate concentra pe atmosferă, pe reacții, iar eu efectiv pe pregătirea care are loc. Atunci când se pune la punct programul și sunt întrebat în legătură cu orele, spun că ar fi recomandat să petrecem cel puțin un ceas la fiecare.